Gimnospermele și angiospermele: rezumat pentru BAC biologie vegetală

Ambele grupe sunt spermatofite (plante cu semințe).

Gimnospermele (Pinophyta)

• nu formează fructe: ovulele sunt neînchise în ovar, de unde și numele (semințe „golașe”);
• florile nu au învelișuri florale și sunt grupate în conuri, de obicei unisexuate; polenizarea se face prin vânt;
• vasele lemnoase sunt traheide;
• sunt exclusiv plante lemnoase (arbori, arbuști), cu frunze aciculare, rezistente la uscăciune, și canale cu rășină;
• fecundația este simplă, prin tub polinic; embrionul are mai multe cotiledoane.

Exemple: molidul (Picea abies), bradul (Abies alba), pinul (Pinus sylvestris), zada (Larix decidua, își pierde frunzele iarna), tisa (Taxus baccata).

Angiospermele (Magnoliophyta)

Sunt cele mai evoluate plante. Elementele lor de superioritate:

• vasele lemnoase sunt trahei (tuburi continue);
• apar învelișurile florale (sepale și petale);
• carpelele se unesc și formează ovarul, care protejează ovulele;
• polenizarea se face prin vânt și prin insecte;
• fecundația este dublă;
• ovarul devine fruct, iar ovulul fecundat devine sămânță.

!Apare des la bac

Fecundația dublă: o celulă spermatică + oosfera → zigotul principal (2n), din care se dezvoltă embrionul; a doua celulă spermatică + nucleul secundar al sacului embrionar → zigotul secundar (3n), din care se formează țesutul de rezervă.

	Monocotiledonate	Dicotiledonate
Embrion	un cotiledon	două cotiledoane
Rădăcină	fasciculată	pivotantă
Nervurile frunzei	paralele	penate sau palmate
Floarea	tipul 3	tipul 5 (rar 4)
Fasciculele conducătoare	împrăștiate	dispuse în cerc

Exemple de monocotiledonate: gramineele (grâul, porumbul, orzul), liliaceele (ceapa, usturoiul, laleaua), iridaceele (stânjenelul). Exemple de dicotiledonate: rozaceele (mărul, părul, cireșul), leguminoasele (mazărea, fasolea, soia), asteraceele (floarea-soarelui, păpădia), cruciferele (varza, ridichea), solanaceele (cartoful, ardeiul, tutunul), fagaceele (stejarul, fagul).

Floarea la angiosperme

• pedunculul (codița) și receptaculul (partea lățită);
• sepalele, verzi, formează caliciul;
• petalele, colorate, formează corola;
• staminele (filament + anteră cu polen) formează androceul;
• carpelele (ovar cu ovule, stil și stigmat) formează gineceul (pistilul).

În ovul se află sacul embrionar, cu oosfera și două sinergide la un capăt, trei antipode la celălalt și nucleul secundar (2n) la mijloc.